Scoaterea parlamentarilor din categoria funcționarilor publici, care practic îi salvează pe aleși de anchetele DNA pentru infracțiuni de serviciu, luarea de mită, falsul și traficul de influență, este privită ca o bombă legislativă în opinia publică. „Nu este deloc așa”, ne contrazic deputații juriști care au operat modificările. În primul rând, explică ei, parlamentarul nu are cum să intre în aceeași categorie cu funcționarii publici pentru că li se aplică statuturi diferite. De ce nu este deputatul sau senatorul funcționar public? Simplu, spune deputatul PSD Eugen Nicolicea. „Pentru că nu este în serviciul Parlamentului, ci în serviciul poporului. În serviciul Parlamentului sunt angajații parlamentari”, explică el, făcând referire la Constituție.
Mai mult, udemeristul Mate Andras face apel la decizia 81/2013 a Curții Constituționale care, spune el, îi obligă pe parlamentari să facă distincția clară între un funcționar public și un deputat sau senator. „Eu nu sunt dispus să încalc o decizie a Curții. În Constituție scrie clar că eu Parlament sunt obligat să modific legea dacă apare o decizie a CCR. Trebuie să execut. Decizia Curții m-a obligat”, se revoltă Mate.
De atlfel, în respectiva decizie, CCR impune „reglementarea unitară a incompatibilităților și conflictelor de interese”. „În reglementarea statutului deputaților și al senatorilor trebuie să se aibă în vedere particularitățile specifice acestui statut, precum și faptul că acesta este diferit de cel al funcționarilor publici”.
O altă lege la care fac apel deputații juriști atunci când vor să sublinieze că modificarea făcută la Codul Penal nu le crește imunitatea este și legea 78/2000, cea pe care DNA își exercită activitatea, privind combaterea și prevenirea corupției. Liberalul Theodor Nicolescu spune că respectiva lege se aplică oricui, fie că este sau nu funcționar public.
„La articolul 1, alineatul 1, litera a scrie foarte clar căror persoane li se aplică, adică cei care au o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite. Deci faptul că e funcționar, că e demnitar sau că e jucător de fotbal, dacă exercită o funcție publică înseamnă că e subiect al acelei legi”, a precizat Nicolescu, contactat de gândul.
Perfect adevărat. Doar că, articolul și alineatul la care a făcut deputatul referire spune aproape același lucru ca în Codul Penal, și anume persoane care „care exercita o funcție publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice”. Or, în acest caz, explicația pesedistului Nicolicea referitoare la articolul 147 din Codul penal l-ar contrazice. (Prin „funcționar public” se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145).
„Această prevedere face ca parlamentarul să nu fie asimilat cu funcționarul public, ci în serviciul unei instituții publice. Și Parlamentul este o instituție publică, dar parlamentarul nu este în serviciul Parlamentului, conform Constituției. În serviciul Parlamentului sunt anjagații parlamentari, parlamentarii sunt în serviciul poporului. Deci dacă nu e inclus în această definiție a funcționarului, nu am de ce să-l scot pentru că nu pot să-l scot că n-a fost niciodată”, a explicat Nicolicea, pentru gândul.
Mai mult, chiar și legea DNA face referire tot la textul Codului penal când vine vorba despre infracțiunile de corupție.
„Infracțiunile de luare de mită – prevazută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită – prevazută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite – prevazută la art. 256 din Codul penal și de trafic de influență – prevazută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege”, se arată în articolul 6.
De ce nu este parlamentarul funcționar public
Când vine vorba să-și explice votul pe amendamentul controversat la Codul penal, deputații se grăbesc să aducă argumente pentru a evidenția de ce parlamentarul nu trebuie să intre în aceeași categorie cu funcționarul public.
„A fi funcționar public înseamnă să ai continuitate, adică nu un mandat de 4 ani de zile, să ieși la pensie la 65 de ani, să beneficiezi de sporuri legale, de vechime, de toxicitate, chestii de ordin de drept public care fac diferența între demnitar și funcționar public. Eu dacă aș fi funcționar public asta ar însemna să primesc spor de vechime și nu primesc, trebuie să am un contract de muncă și nu am, trebuie să am o fișă a postului și obligațiile de serviciu pe care le pot încălca și nu le am pentru că votul imperativ este interzis, nu există așa ceva”, a argumentat Mate Andras, precizând că această „isterie dăunează statului de drept”.
Deși a votat împotriva proiectului de lege care modifica acest Cod penal, juristul Daniel Fenechiu, deputat PPDD, merge și el pe ideea că modificările făcute sunt inutile tot pentru că nu se poate pune semnul egal între funcționar și parlamentar.
„Dacă eu dau o lege și spun că dumneavoastră sunteți bărbat și dup-aia vin și spun că legea asta se aplică tuturor bărbaților și femeia nu poate fi subiect activ într-un viol, e biologic imposibil, aceeași este situația dintre parlamentar și funcționar public. Esența funcției publice este contractul de muncă sau decizia administrativă de numire și fișa postului. Parlamentarul trebuie tratat distinct, el trebuie băgat în pușcărie dacă a făcut măgării ca parlamentar, nu ca funcționar public”, a precizat Fenechiu, pentru gândul.
O modificare incompletă și păguboasă, mai spune el. În opinia lui, dacă tot s-a mers cu acest amendament, se putea adăuga și o prevedere prin care să se explice concret că și parlamentarul, diferit de funcționarul public, poate să fie sancționat pentru faptele de corupție în același fel.
„Adică Fenechiu poate să ia șpagă de la nu știu cine și să convingă toți parlamentarii să voteze cumva. Atunci este indiscutabil că am săvârșit o infracțiune, e clar că am luat mită și sunt traficant de influență. Pentru asta nu-mi trebuie să am calitatea de funcționar public. O prevedere prin care să se precizeze clar că parlamentarul nu e funcționar public, dar că poate fi și el sancționat pentru aceste infracțiuni”, a mai spus el.
Reacțiile CSM și DNA, nejustificate
Deputații cu vechime în Parlament își aleg cu grijă explicațiile, mai ales dacă vin din mediul juridic. Așa că Mate Andras încearcă să sublinieze, în acest context al modificării Codului penal, la care DNA și CSM au avut reacții negative, că ar trebuie să se aplice principiul separației puterilor în stat. „Checks and balances”, cu cuvintele lui.
„Între cele trei nu este nicio subordonare, ci doar de un control reciproc. Parchetul face parte din Ministerul public și este în subordinea Ministerului Justiției. Nu DNA trebuia să vină să spună ceva, ci să vină Guvernul să spună că aici puterea legislativă a greșit și nu altcineva. În România nicio altă instituție nu poate spune Parlamentului ce să facă, eventual celelalte puteri, judecătorească, unde nu sunt procurorii DNA, nici ANI, ci judecătorii ar putea să spună că noi avem o altă opinie, fără a etichetă cealaltă putere din stat”, a reacționat Mate.
Despre reacția CSM, din nou nejustificată, sugerează udemeristul. În primul rând pentru că CSM deja a dat avizul pe proiectul de lege cât timp acesta se afla în proces legislativ la Senat. „Dacă sunt cameră decizională, avizul CSM-ului era deja la Senat pentru proiectul de lege, eu în comisie nu trebuie să cer avizul CSM pentru fiecare amendament”, a spus deputatul UDMR.
De fapt, e un talibanism, conchide Daniel Fenechiu. „Talibanism al USL-ului să reducă puterea ANI și DNA și talibanism al ANI și DNA care nu vor să se modifice nimic, nici acolo unde există argumente. O luptă între talibani unde nu există rațiune, nu există dialog și nici dorința de compromis pentru a face ceva bun”, a concluzionat pepededistul.
Liberalii au interpretat altfel reacția DNA. „DNA a zis că e posibil să apară interpretări și din punctul acesta de vedere poate într-adevăr. Știți cum e, doi juriști, trei opinii. Dar nu înseamnă că ce zice DNA se va și întâmpla. E o chestiune de interpretare a legii”, a spus și Nicolescu.
Superimunitatea – e sau nu e?
În niciun caz. Nu se creează o superimunitate prin scoaterea deputaților și senatorilor din categoria funcționarilor publici, așa spun juriștii care au contribuit la lege.
„Părerea mea ca jurist, ca avocat cu 19 ani vechime, și până acum tot ce înseamnă instituțiile de anchetă au putut ancheta fiecare deputat sau senator. Și în continuare poate să ancheteze fără nicio problemă pentru că deputatul sau senatorul care a fost prins că a primit o sumă de bani sau a făcut ceva nu a săvârșit fapta în calitate de funcționar public, ci în calitate de demnitar al statului”, a dat Mate Andras verdictul.
O chestiune de interpretare a legii, spune și Nicolescu. „Nu este situația aia de o vedem peste tot de superimunitate. O văd mai mult ca pe o modificare inutilă, nu văd salvând pe unii așa-ziși clienți. E prea mult zgomot pentru această lege care nu e nici pe departe atât de rea precum pare la prima vedere”, a spus el.
Chiar și liderul deputaților PPDD susține acest paravan în fața legii. „Indiscutabil că am săvârșit o infracțiune, e clar că am luat mită și sunt traficant de influență. Pentru asta nu-mi trebuie să am calitatea de funcționar public și pot fi anchetat”, a spus Fenechiu.
Camera Deputaților a adoptat o propunere de modificare a Codului penal, în sensul scoaterii din categoria funcționarilor publici a președintelui și parlamentarilor, fapt care face ca aceștia să nu mai poată fi anchetați de DNA pentru infracțiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influență.
„Sunt exceptați de la dispozițiile art. 175, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, este modificarea adusă Codului penal.